Domnul le-a spus ucenicilor Săi să ceară, să caute și să bată: „Cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide. Fiindcă oricine cere capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide” (Luca 11:9-10).
Aceste versete sunt citate foarte des. Totuși, contextul mai larg este, de obicei, trecut cu vederea. Din acest motiv, cuvintele Domnului sunt interpretate adesea într-un sens foarte general. Însă, dacă privim cu atenție contextul, vedem că El are în vedere ceva mai specific.
Aceste versete fac parte dintr-o pildă în care un om merge la un prieten ca să ceară niște pâine (Luca 11:5-13). El caută pâine, bate la ușă și cere pâinea de care are nevoie. Imediat înainte de această pildă, Domnul le dăduse ucenicilor Săi o rugăciune-model, cunoscută adesea ca Rugăciunea Domnească sau Tatăl nostru (11:2-4).
Pilda este strâns legată de această rugăciune. Ea vine imediat după rugăciune și este adresată acelorași ascultători: ucenicilor. Atât în pildă, cât și în rugăciune, Dumnezeu este prezentat ca Tatăl lor ceresc (v. 2, 13).
Omul din pildă cere ceva. În rugăciunea-model, Domnul îi învață pe ucenici să ceară lucruri de la Tatăl lor ceresc. Cuvântul pâine apare atât în rugăciune, cât și în pildă (v. 3, 5, 11). Omul din pildă cere pâine, iar Domnul îi învață pe ucenici să-I ceară Tatălui lor pâinea de care au nevoie. Prin această pildă, Isus îi învață pe ucenici să ceară, să caute și să bată. Ei trebuie să facă lucrul acesta cu îndrăzneală (v. 8; cuvântul grecesc redat în NKJV prin persistence ar fi mai bine înțeles ca „îndrăzneală” sau „îndrăzneală fără reținere”). Tatăl lor ceresc le va da lucrurile bune pe care le caută și le cer.
Ideea principală este că ucenicii trebuie să caute și să ceară cu îndrăzneală lucrurile despre care Isus tocmai vorbise în Rugăciunea Domnească.
Dar care sunt aceste lucruri? Isus nu vorbește în termeni generali. În Rugăciunea Domnească, El le-a arătat ucenicilor lucruri concrete pentru care să se roage.
Domnul a vorbit adesea despre Împărăția care avea să vină. În Rugăciunea Domnească, El i-a învățat pe ucenici să se roage ca Împărăția să vină. Ei trebuiau să dorească o viață care Îl glorifică pe Tatăl lor din ceruri. Trebuiau să caute să depindă de El pentru cele necesare, să fie milostivi cu ceilalți, să ceară iertare atunci când păcătuiesc și să se ferească de păcat.
O astfel de viață privește spre Împărăția care va veni. Este genul de viață care va fi răsplătită în Împărăție.
Acestea sunt lucrurile pe care ucenicii trebuie să le caute. Acestea sunt lucrurile pentru care trebuie să ceară. Ei trebuie să vină la Domnul și să „bată”.
Omul din pildă merge la ușa vecinului său și bate. Caută ceea ce are nevoie. Cere. La început, vecinul îi spune: „Nu”, dar, în cele din urmă, îi dă ceea ce cerea.
Domnul nu este ca acel vecin. El este gata să le dea ucenicilor Săi ceea ce este bun. Isus rezumă ceea ce le dă celor care vin la El: le dă Duhul Sfânt
(v. 13). Duhul este Cel care îl întărește pe ucenic să facă lucrurile despre care Domnul vorbește în Rugăciunea Domnească. Duhul este Cel care îi dă ucenicului puterea de a trăi o viață care va fi răsplătită atunci când Domnul Se va întoarce ca să domnească.
Ucenicul care caută Împărăția și dorește să fie mare în ea va găsi ceea ce caută (Matei 6:33). Dacă Îi cere Domnului să-i dea ceea ce are nevoie pentru acest scop, va primi. El trebuie să meargă cu îndrăzneală la Domnul și să „bată” la scaunul harului (Evrei 4:16). Spre deosebire de vecinul din pildă, care nu voia să se ridice din pat, Domnul va deschide cu bucurie ușa și îi va da ucenicului Său ceea ce caută.
