Michael a ridicat o întrebare excelentă:
Bună ziua. Am ascultat recent episodul vostru de radio din 7 august, intitulat „Dacă pierd siguranța, pierd viața veșnică?”. În acel episod s-a discutat întrebarea/obiecția comună ridicată față de teologia care afirmă că harul este gratuit, conform căreia siguranța (OSAS, din engleză „odată mântuit, mereu mântuit”) le oferă oamenilor permisiunea de a păcătui și de a trăi cum doresc, fără consecințe. Consider că această acuzație este un argument de tip „om de paie” și nu se bazează pe dovezi. Având parte de învățături din cadrul harului gratuit, dar și din teologia Domniei lui Hristos, am constatat că angajamentul și perseverența sunt mult mai prezente la cei care cred în harul gratuit. Standardele imposibile ale teologiei Domniei lui Hristos îi epuizează pe oameni, iar mulți renunță când realizează că nu pot îndeplini cerințele. Sunt convins că este posibil să existe o abordare diferită, însă nu am întâlnit până acum o persoană care să creadă în teologia harului gratuit și, totodată, să considere că are permisiunea de a păcătui. Mi-ar plăcea să îmi împărtășești și tu părerea ta pe această temă.
Sunt de acord cu Michael: ideea că ai o licență pentru a păcătui este o falacie. Chiar și ateii nu cred că au voie să păcătuiască fără consecințe. Toți știm că, dacă iei fentanil, vei muri curând – cu excepția cazului în care urmezi un program de reabilitare. De asemenea, toți știm că dependența de droguri (inclusiv alcoolismul) are consecințe devastatoare. Niciun adept al Harului Gratuit nu crede că se poate îndepărta de Domnul fără să suporte consecințele. Recoltăm ce-am semănat.
Este adevărat că mulți dintre cei care se bazează pe mântuirea prin fapte – inclusiv prin Teologia Domniei lui Hristos – ajung, în final, să se epuizeze psihologic și să se îndepărteze de credință. Frica de iad poate fi paralizantă.
Teologia Harului Gratuit ne învață că, odată mântuiți, suntem mântuiți pentru totdeauna, indiferent de modul în care ne trăim viața. Totodată, învățăm că recoltăm ce-am semănat. Astfel, dacă ne comportăm ca niște fii risipitori, ne vom trezi într-o stare de lipsuri și vom suferi până când ne vom întoarce la Tatăl (Luca 15:11-24). Și dacă vom muri fără sa fim în părtășie cu Dumnezeu, vom simți rușinea înaintea scaunului de judecată al lui Hristos (1 Ioan 2:28) și vom pierde șansa de a împărăți alături de El pentru totdeauna (2 Timotei 2:12), chiar dacă vom fi cu El pentru totdeauna (1 Tesaloniceni 5:10).
Am întâlnit câțiva susținători ai doctrinei Harului Gratuit care păreau să creadă că pot face orice fără consecințe. Nu erau mulți, dar câțiva mi-au lăsat această impresie.
Îmi amintesc de un bărbat care avea o emisiune de radio și se prezenta ca un susținător fervent al Harului Gratuit. Insista că cei care cred în Hristos nu mai sunt supuși niciunei legi. În concepția lui totul era permis. Spunea că nu mai avem nevoie să ne mărturisim păcatele, deoarece suntem mereu în părtășie cu Dumnezeu, indiferent de faptele noastre. Mai mult, considera că mărturisirea păcatelor reprezenta doar o formă de legalism.
Un exemplu pe care îl folosea frecvent în emisiuni și în scrierile lui era despre un rege care s-a căsătorit cu o prostituată. După căsătorie, regele a legalizat prostituția în regatul său, crezând că, odată ce aceasta nu va mai fi interzisă, soția lui va renunța de bunăvoie la acest stil de viață. Ideea lui era că, atunci când credincioșii înțeleg că nimic nu mai este interzis, păcatul își pierde atractivitatea, iar ascultarea de Dumnezeu devine o bucurie.
În mod ironic, câțiva ani mai târziu, a fost arestat pentru că a solicitat serviciile unei prostituate, în cadrul unei operațiuni sub acoperire în care o polițistă s-a dat drept prostituată. Poliția avea o înregistrare în care era surprins oferind bani pentru sex. Deși s-a declarat nevinovat, mai târziu a explicat că a acceptat condamnarea pentru a economisi bani pentru ministerul său. Explicația lui nu a convins pe nimeni, iar zeci de posturi de radio au încetat să-i difuzeze emisiunea.
Sunt convins că acel bărbat, la fel ca și susținătorii săi, știa în adâncul sufletului că, în viață, culegem ceea ce semănăm. Această lecție le-a fost demonstrată fără echivoc atunci când el a fost arestat, înregistrat, judecat și condamnat de un tribunal.
Chiar și o analiză de bază a cuvântului lege (nomos) din Noul Testament evidențiază faptul că credincioșii trăiesc sub „legea lui Hristos” și „legea împărătească” (Galateni 6:2; Iacov 2:8). Deși nu mai suntem sub Legea lui Moise, suntem chemați să respectăm poruncile din Noul Testament.
Teologia Harului Gratuit învață că ceea ce semănăm în această viață vom recolta și că ceea ce semănăm acum are ecouri în viața care va urma (Luca 15:11-24; 19:16-26; Galateni 6:7-9; Apocalipsa 2:26).
Oare există oameni care cred în Harul Gratuit și totuși se îndepărtează de la credință? Desigur. Dar la fel se întâmplă și cu mulți calviniști sau arminieni. Sunt pe deplin de acord cu Michael: cei care îmbrățișează Harul Gratuit se îndepărtează de la credință mult mai rar decât cei care cred în mântuirea prin Domnia lui Hristos.
Menține harul în centrul atenției.