În cea mai mare parte a vieții mele, am fost implicat în diverse biserici evanghelice. În toate acestea, mesajul principal a fost salvarea din iad. Este evident că majoritatea mesajelor predicate în acele biserici se învârteau în jurul acestui subiect.

Mântuirea veșnică este cu siguranță un subiect crucial. Cu toate acestea, punând atât de mult accent pe ea, există tendința de a o vedea chiar și atunci când nu este prezentă. Persoanele care sunt bombardate cu nevoia de a fi mântuite de iad adesea nu pot vedea altceva în Scripturi. Nu realizează că există multe alte lucruri pe care Biblia le abordează, iar acele alte lucruri sunt, de asemenea, minunate.

Un exemplu a ceea ce spun se găsește în Tit 3:4-7. În aceste versete, Pavel îl menționează pe Mântuitorul nostru, mila lui Dumnezeu, faptul că Dumnezeu ne-a mântuit, spălarea naşterii din nou, înnoirea făcută de Duhul Sfânt, faptul că am fost socotiţi neprihăniţi, că suntem moștenitori și că avem speranța vieții veșnice.

Sunt destul de sigur că, dacă i-am întreba pe evanghelici la ce se referă aceste versete, aproape toți ar răspunde că Pavel vorbește despre mântuirea noastră de iad. Isus este Mântuitorul nostru, care ne-a arătat milă și ne-a salvat de lacul de foc. Când a făcut asta, ne-a dat Duhul Sfânt, ceea ce înseamnă că suntem moștenitori ai lui Dumnezeu și avem acum speranța de a merge în cer. Datorită condiționării din bisericile noastre, asta este tot ce pot vedea.

Aș sugera că aceste versete cuprind mai mult decât se vede în ochii evanghelicilor. Da, Dumnezeu ne-a dat viață veșnică prin harul Său când am crezut în Isus Hristos pentru aceasta. Da, a fost rezultatul dragostei și milei Sale față de noi. Nu a avut nimic de-a face cu „faptele făcute de noi în neprihănire”, nici înainte, nici după ce am crezut (v. 5).

Dar emfaza lui Pavel în aceste versete este pe altceva. În versetele 1-3, Pavel îi îndeamnă pe creștinii din insula Creta să trăiască o viață evlavioasă și să fie răbdători cu cei care nu fac la fel. În versetul 8, le spune să fie sârguincioși în a face fapte bune. Cu alte cuvinte, atât înainte cât și după ce Pavel vorbește despre mântuirea lor, le spune acestor credincioși să umble în ascultare.

Care este legătura? Datorită credinței noastre în Hristos, avem viață veșnică pe care nu o putem pierde niciodată. Dar acest dar minunat vine cu alte beneficii minunate. Domnul ne-a salvat și de puterea păcatului. Nu mai trebuie să-l slujim. Putem umbla în ascultare. Noua noastră naștere — regenerarea noastră — este mijlocul prin care putem experimenta o „spălare” a păcatelor noastre anterioare. Putem experimenta o înnoire a minţii noastre, prin Duhul care locuiește în noi (Romani 12:1-2). Nu trebuie să trăim ca înainte.

Dacă trăim astfel, vom fi moștenitori cu Hristos în lumea viitoare (Romani 8:17). Acea viață așteaptă ziua în care viața veșnică pe care deja o avem în Hristos va fi experimentată cu trupuri glorificate. Acea viață va fi experimentată mai abundent în Împărăția Sa. Va fi răsplătită din plin.

Mântuirea noastră de iad este cel mai mare dar imaginabil. Dar, oricât de mare ar fi, este și mai mare decât înțeleg majoritatea evanghelicilor. Dumnezeu ne-a dat mult mai mult. Tit 3:4-7 este o lecție importantă pentru noi. Trebuie să cercetăm Scripturile fără ochelarii noștri tradiționali. Vom descoperi că Mântuitorul nostru este și mai minunat decât ne-am gândit.