Potrivit calviniștilor, expresia cei aleși este una dintre cele mai importante din Biblie, deși apare doar de șaptei ori în Noul Testament (Matei 24:24; Marcu 13:22; Romani 11:7; Coloseni 3:12; 1 Timotei 5:21; 2 Timotei 2:10 și 2 Ioan 1). Fără articol hotărât, cuvintele ales sau alegere apar de alte șaisprezece ori în Noul Testament.
Cu toate acestea, alte cuvinte care transmit ideea de alegere sau selecție, precum a alege sau ales, apar de treizeci și șapte de ori în Noul Testament.
Cuvintele grecești utilizate sunt: eklego (aleg sau hotărăsc), eklektos (ales), ekloge (alegere), proorizo (predestinez), haireo (aleg), tasso (desemnez, așez) și horizo (determin, stabilesc).
Sam Storms, un cunoscut calvinist, are un articol online intitulat „Biblical Terminology of Election” [Terminologia biblică a alegerii]. (Vezi aici.) Cele șapte cuvinte menționate anterior apar de șaptezeci și șase de ori în Noul Testament.
Storm afirmă că majoritatea referințelor la alegere sau selecție în Noul Testament nu se referă la ceea ce el numește alegere pentru viața veșnică. Potrivit propriului său calcul, doar treizeci și șase din cele șaptezeci și șase de referințe privesc alegerea pentru viața veșnică, adică puțin mai puțin de jumătate.
Astăzi, pregătindu-mă pentru lecția de la Școala Duminicală, am analizat toate cele treizeci și șase de referințe pe care Storm le consideră legate de alegerea pentru viața veșnică.
Le-am analizat una câte una.
Îți voi prezenta versiunea rezumată a studiului meu.
Nouă dintre cele treizeci și șase de referințe se găsesc în Evangheliile Sinoptice și se referă la Israel, poporul ales al lui Dumnezeu (Matei 22:14; 24:22, 24, 31; Marcu 13:20 (de două ori), 22, 27; Luca 18:7). Acestea nu au nicio legătură cu indivizi sau grupuri alese pentru viața veșnică.
Astfel, numărul referințelor posibile se reduce la douăzeci și șapte.
Trei dintre exemplele sale se găsesc în Faptele Apostolilor: unul se referă la Israel (Faptele Apostolilor 13:17), altul se referă la Pavel ca instrument ales al lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 9:15), iar unul nu are nicio legătură cu alegerea (Faptele Apostolilor 13:48).
Numărul se reduce la douăzeci și patru (din cele șaptezeci și șase inițiale).
Argumentele slabe prezentate de susținătorii calvinismului afectează credibilitatea poziției lor.
Voi trece acum la versetele cele mai decisive pe care le citează calvinisti.ii
Există două utilizări în epistolele lui Petru: 1 Petru 1:1 și 2 Petru 1:10.
Cuvântul aleși apare în 1 Petru 1:2, dar nu împreună cu cuvântul străini din versetul 1. Traducătorii, dintr-un motiv necunoscut, au schimbat ordinea acestuia. Petru scria despre străini aleși, adică despre cei aleși pentru a fi dispersați din țările lor de origine.
2 Petru 1:10 se referă la a fi chemați și aleși pentru a avea din belşug intrare în Împărăţia veşnică a Domnului. (2 Petru 1:11).
Nici 1 Petru 1:2, nici 2 Petru 1:10 nu se referă la alegerea pentru viața veșnică.
1 Tesaloniceni 1:4 este o referință vagă: „Ştim, fraţi preaiubiţi de Dumnezeu, alegerea voastră.” Alegere pentru ce anume? În The Grace New Testament Commentary [Comentariul Noului Testament al Harului], am scris: „Pavel ar putea să se refere pur și simplu la faptul că știa că au fost aleși de Dumnezeu pentru a înălța numele lui Isus în orașul Tesalonic. Totuși, dacă privim contextul, se pare că Pavel vorbește mai specific despre a fi aleși pentru a suferi pentru Hristos. Vezi versetele 5-10 și discuția de acolo” („1 Tesaloniceni”, p. 931).
Fee sugerează că acest verset face referire la ceea ce el numește o alegere corporativă, stabilită ulterior, care îi include pe toți cei ce cred în Isus ca parte a Bisericii, comunitatea credincioșilor: „Trebuie remarcat că, în acest caz, Pavel are în vedere întregul grup al credincioșilor tesaloniceni ca fiind ales, nu credincioși individuali… În plus, pentru Pavel, ‘alegerea’ se referă întotdeauna la credincioși și, prin urmare, reflectă o realitate ulterioară, nu una anterioară; și, ca în acest caz, este mereu văzută ca o acțiune a iubirii lui Dumnezeu, devenind astfel o forță dinamică în viața comunității credincioase” (1-2 Tesaloniceni, p. 31, cursive adăugate).
Cel mai probabil, cel mai convingător verset dintre cele șaptezeci și șase este 2 Tesaloniceni 2:13. Este singurul verset din Noul Testament care afirmă că Dumnezeu a ales pe cineva „pentru mântuire”. Prin urmare, poate că acest verset unic susține perspectiva calvinistă asupra alegerii.
Mântuirea (soteria) în 1-2 Tesaloniceni se referă la eliberarea de necaz, nu la scăparea de condamnarea veșnică. Compară 1 Tesaloniceni 5:8-9 și 2 Tesaloniceni 2:10 (vezi și 1 Tesaloniceni 2:16). Dumnezeu a ales să-i ia pe credincioși de pe pământ înainte de necaz. Problema nu este individuală și nu are legătură cu destinul veșnic. Duhul Sfânt ne-a sfințit, separându-ne, pentru ca să plecăm înainte de începerea necazului.
Asta e tot. Am redus numărul de șaptezeci și șase la zero. Niciun verset din Noul Testament nu susține alegerea pentru viața veșnică.
Te încurajez să examinezi aceste versete și să studiezi subiectul pe cont propriu.
De altfel, versete precum Ioan 5:39-40 și Faptele Apostolilor 13:46 arată clar că ideea alegerii pentru viața veșnică nu este validă. Cu toate acestea, este reconfortant să observăm că niciunul dintre versetele invocate de calviniști nu face referire la o astfel de alegere.
Menține harul în prim-plan.
__________
i (Nota traducătorului): În prima parte a articolului, autorul menționează de câte ori apar anumite cuvinte, bazându-se pe traducerea engleză NKJV. Prin urmare, numărul menționat ar putea să nu coincidă exact cu versiunea Bibliei Cornilescu.
ii Am scris despre subiectul alegerii în anexele cărții The Ten Most Misunderstood Words in the Bible [Cele Zece Cuvinte Cel Mai Greșit Înțelese Din Biblie]. În prezent, lucrez la o nouă carte despre cele mai importante cuvinte din Biblie, iar unul dintre capitole va fi dedicat alegerii. În acest capitol, voi analiza toate cele treizeci și șase de versete pe care Storm le consideră ca referindu-se la alegerea pentru viața veșnică.
